– Înapoi –

În decursul istoriei populaţia sedentară a fost creatoare de valori ce s-au impus prin calitate şi eficienţă în întreaga zonă limitrofă, iar sub aspect cultural, spre această localitate au gravitat toate celelalte valori create de cetăţenii din împrejurimi.În acelaşi context găsim şi locuitorii comunei prezenţi în marile evenimente ale timpului: Răscoala de la Bobâlna; Campania lui Matei Corvin împotriva lui Ştefan cel Mare de la 1467; Războiul ţărănesc condus de Gheorghe Doja; Răscoala condusă de Horia, Cloşca şi Crişan şi în mod special Revoluţia de la 1848. În cadrul acesteia s-au remarcat Alexandru Chioreanu zis Bătrâneanu şi Vasile Simonis, primul în calitate de prefect al Câmpiei Transilvaniei şi al doilea de tribun al aceleiaşi zone în cadrul administraţiei lui Avram Iancu, ambii fiind fii ai Sărmaşului. Nici evenimentele ulterioare: Primul război mondial, Marea Unire de la 1918 si al II-lea război mondial n-au trecut fără ca oamenii locului să nu fie prezenţi s-au să-şi ofere tributul de sânge.

Aşezată la marginea judeţului Mureş se află la o distanţă simţitor egală 55-60 km de oraşele ce o înconjoară: Cluj-Napoca, Bistriţa, Reghin, Tg. Mureş, Luduş fapt care impune cu atât mai mult schimbarea statutului localităţii din cel de comună în oraş, cu cât a fost cunoscută şi recunoscută de locuitorii comunelor învecinate ca localitate ce a preluat şi dezvoltat prerogativele de centru urban de mai mulţi ani din punct de vedere economic, social, cultural, etc.

Hidrografia este slab reprezentată, Pârâul de Câmpie fiind un pârâu ce colectează apele pluviale dintr-un bazin deosebit de întins, dar care în perioade de secetă este aproape secat. Lipsa unei ape curgătoare cu debit considerabil şi permanent a constituit principalul obstacol care a determinat rămânerea localităţii cu statut rural. În prezent comuna fiind racordată la sistemul judeţean de alimentare cu apă şi dispunând de reţea de canalizare şi staţie de epurare a apelor uzate are toate posibilităţile unei dezvoltări rapide.

Solurile fertile au permis practicarea cu eficienţă a agriculturii, suprafaţa arabilului întinzându-se pe 4902 ha, viile şi livezile pe 119 ha. Păşunile şi fâneţele întinse pe 1644 ha au permis o a doua ocupaţie de bază a agricultorilor- creşterea animalelor, a căror efective se ridică la 2716 bovine, 5932 ovine, 4469 porcine, 23000 păsări, 600 familii de albine, crescători constituiţi în 5 asociaţii de crescători de animale cu 311 membrii.

Domurile gazeifere pe care este aşezată localitatea au oferit zonei o bogăţie inestimabilă- gazul metan. Cel mai curat din punct de vedere calitativ şi al conţinutului de metan, acesta a situat localitatea în rândul primelor localităţi din Europa în care s-a început exploatarea industrială a acestuia în 3 aprilie 1914, însă prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind declarată obiectiv cu valoare muzeală.

Sunt reprezentate de DJ 151 ce face legătura între oraşele Luduş- Bistriţa şi pe care sunt înşirate 4 localităţi componente ale comunei, pe o lungime de 13 km. Acesta intersectează în localitatea Sărmăşel- Gară DN 16 ce face legătura între oraşele Reghin şi Tg. Mureş cu Cluj- Napoca. Căile de comunicaţie sunt completate de existenţa unei linii de cale ferată cu ecartament normal ce face legătura între Luduş şi Bistriţa şi care trece prin 4 din localităţile comunei. La cele de mai sus adăugăm reţeaua de drumuri şi străzi din care 48 străzi modernizate cu pavaj din piatră, 9 străzi cu covor asfaltic şi 2 drumuri comunale pietruite.

- BALDA - sat component cu 434 gospodării şi 1258 locuitori

- TITIANA - sat component cu 14 gospodării şi 39 locuitori

în administraţie publică-32

în domeniul poştei şi telecomunicaţiilor-18

În decursul timpului Sărmaşu s-a impus prin gradul de dezvoltare, numărul populaţiei, poziţia centrală din punct de vedere geografic ca o localitate reşedinţă de unităţi administrative ale timpului. În 1947 localitatea devine din comună reşedinţă de plasă în cadrul judeţului Cluj. În 1952 Sărmaşu devine sediul raionului cu acelaşi nume în cadrul judeţului Cluj până în anul 1960 când devine comună arondată raionului Luduş şi apoi comună în cadrul judeţului Mureş dupa 1968. Începând cu anul 1955, când ia fiinţă Spitalul raional Sărmaşu, acestuia i-a fost arondată populaţia din 7 comune limitrofe. Cele 2 aspecte relevate mai sus sunt grăitoare, dovedind ceea ce a însemnat localitatea Sărmaşu în rândul celorlalte localităţi ale câmpiei.

Desigur nota dominantă care-i conferă unei localităţi încadrarea în rândul localităţilor rurale sau urbane este nivelul dezvoltării economice al acesteia. Sub aspect economic localitatea Sărmaşu a dominat întotdeauna zona Câmpiei Transilvaniei din punct de vedere al obiectivelor economice care se dezvoltă aici, atât datorită bogăţiei subsolului şi solului, cât mai ales factorului uman care si-a pus în valoare capacitatea creatoare, aici desfăsurându-şi activitatea intelectuali de marcă: profesori, ingineri, medici, tehnicieni renumiţi din toate zonele ţării.

În această conjunctură au apărut o serie de unităţi economice care s-au situat pe locuri fruntaşe atât ca şi calitate a produselor cât şi ca diversitate a acestora. Multe din cele care au funcţionat înainte de 1989, în prezent sunt în stare de conservare aşteptând reluarea ciclului productiv în noul sistem pe care România l-a adoptat din 1990, altele s-au reprofilat din mers iar altele au apărut ca unităţi noi de producţie după această dată.

• 2 Staţii de comprimare şi transport gaz- metan care asigură aprovizionarea unui mare număr de oraşe cu gaz inclusiv a capitalei
• Schela de foraj- gaz metan ce asigură înmagazinarea importului de gaze
• Conducte Magistrale- Întreprindere ce asigură întreţinerea conductelor
• Baza de aprovizionare pentru agricultură SCAPA Valea Mureşului care a luat locul Trustului SMA
• Sucursala Sărmaşu a Distrigaz Nord SA pentru aprovizionarea populaţiei cu gaz metan
• Cooperaţia de Consum Sărmaşu care asigură o parte din serviciile de comerţ şi alimentaţie publică
• SURM serviciul de distribuţie a apei potabile şi canalizare
• 8 Societaţi Agricole care execută lucrările agricole pe ˝ din suprafaţa arabilă a comunei, cealaltă jumătate fiind exlpoatată în sistem individual de către deţinătorii terenurilor respective
• un complex de creştere şi îngrăşare a porcinelor cu o capacitate de până la 8000 capete, în prezent în conservare
• o bază de silozuri şi depozitare a cerealelor în conservare
• 4 întreprinderi de morărit
• 2 brutării
• 5 asociaţii ale crescătorilor de bovine
• o fabrică de procesare a laptelui, în prezent în stadiul de retehnologizare
• o centrală termică ce asigură agentul termic pentru 140 apartamente din totalul de 180 în blocurile de locuinţe
• o staţie de epurare a apelor reziduale
• o reţea de gaz metan desfăşurată pe o lungime de 60 km
• o reţea electrică în lungime de 52,5 km din care o reţea stradală în lungime de 39,1 km
• o reţea de alimentare cu apă în lungime de 17,7 km cu un bazin de stocare de 1000 mc.
• o reţea de canalizare ce cuprinde artera principală şi zona blocurilor de locuinţe
• o unitate CEC
• Banca Reiffeisen
• Banca Populară ( fostă Cooperativa de Credit)
• Post de Poliţie cu 5 lucrători
• Secţie de pompieri militari
• Cultele reprezentate de 6 biserici ortodoxe, 2 greco-catolice, 2 adventiste, 1 martorii lui Iehova. Pe lângă cele 6 biserici ortodoxe există 3 lăcaşuri de cult declarate monument istoric
• un muzeu de artă şi obiecte de cult religioase, multe unicat şi cuprinse în patrimoniul naţional
• o bază sportivă cu terenuri de volei, handbal, fotbal
• o piaţă cu hală agro-alimentară şi cu spaţii special amenajate pentru activitatea comercială
• un cinematograf
• un cămin cultural cu reale posibilităţi de reamenajare şi transformare în casă de cultură
• PUG aprobat 11,5 ha pentru construcţii de locuinţă complex de interes public din care 5,66 ha pentru obiective cu caracter industrial şi 6,54 ha pentru unităţi cu profil agricol
• telefonie digitală interurbană şi internaţională
• reţea de televiziune prin cablu
• reţeaua sanitară care cuprinde:

www.sarmasu.3x.ro